Eşantionul, pregătit de Maria Koch, Raphael Schilling şi David Geray – trei elevi la un liceu cu profil agronomic din Ravensburg, Germania – a părăsit Centrul Spaţial Kennedy, din Florida, la bordul rachetei SpaceX, pe data de 19 februarie, la ora locală 9:39 am (16:39, ora României).
Până în prezent, experimentele conduse în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.
“Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională”, a afirmat Maria Koch, adăugând că până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. ”Este un moment unic.”
Experţii BASF în protecţia plantelor i-au sprijinit pe tinerii savanţi cu diverse cunoştinţe specializate în domeniul cercetării, cu consultanţă ştiinţifică, materiale şi echipamente. Pentru a proiecta experimentul, studenţii au parcurs un stagiu de practică în cadrul Centrului Agricol BASF, din Limburgerhof, Germania. Pe măsură ce răsadurile vor fi supuse, în spaţiu, la diferenţe extreme de temperatură şi umiditate, vor avea nevoie de protecţie împotriva infecţiilor bacteriene sau fungice.
“Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection.
“Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură,” a ad[ugat el.
Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C.
Maria, Raphael şi David au plantat cu grijă răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei.
Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul “V3PO” în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor.
Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. “In viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului,” a conchis Raphael Schilling, din echipa V3PO.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Schimbarea mică cu impact uriaş: de ce ar trebui să ţineţi o plantă pe biroul de la serviciu?
Viaţa pe Staţia Spaţială Internaţională
Un nou experiment sugerează că timpul petrecut în spaţiul cosmic încetineşte îmbătrânirea